Un grup de masteranzi de la Centrul Universitar Nord a vizitat Romaltyn Mining

Un grup de 24 de masteranzi a vizitat miercuri, 16.10.2013, obiectivele tehnologice aparținând societății Romaltyn. Vizita lor se înscrie în rândul acțiunilor organizate în cadrul parteneriatului cu Centrul Universitar Nord și este cea de-a doua, după vizita studenților de la facultățile de profil ce a avut loc săptămâna trecută.

Prima oprire a fost chiar în incinta uzinei de prelucrare a sterilelor, unde au primit informații despre tehnologia și instalațiile moderne folosite.
Următoarea “escală” a fost la Iazul Central de la Tăuții de Sus, unde masteranzii au văzut un iaz care a fost “ecologizat” la nivelul anilor ’70. Conform specialiștilor, acesta poluează cu metale grele și ape acide care se scurg de pe iaz și ajung în pânza freatică din zonele locuite. “Într-un an, în zona noastră cad în jur de 900-960 l/mp de apă. Acea apă, care ajunge în corpul iazului, iese cu aciditate 2,5-3 sau chiar 4, încărcată cu arsen, cadmiu, plumb, zinc, cupru, fier etc. O parte din ea merge în râul Săsar, dar o altă parte ajunge pe terenuri unde sunt culturi. De asemenea, vara, când e cald și suflă vântul, aici se formează un nor de praf ce ajunge pe oraș și pe zona Satu Nou de Sus”, a explicat prof. univ. dr. ing. Ioan Bud. Specialiștii au arătat că pentru stoparea poluării cu metale grele, iazul trebuie ecologizat.

Următoarea vizită a fost la Iazul Aurul de la Bozânta, unde masteranzii au putut vedea cum arată un iaz activ, singurul din țară care respectă normele europene. Vizitatorii au putut vedea măsurile de siguranță care s-au luat, dar și investițiile ce s-au făcut acolo. “Se poate vedea o diferență față de Iazul Central, acolo nu ați văzut apă, pentru că nu este colectată, ci se scurge din iaz fără niciun control. Apa trebuie colectată, epurată, evacuată. Și aici, la început, iazul a fost utilizat fără posibilitatea de a descărca excedentul pluvial. Acum, există sonda inversă și un polder de retenție, iar ca element suplimentar s-a deschis circuitul prin stația de epurare nou creată. Polderul de retenție are capacitatea de 250.000 mc iar în cazul în care, prin absurd, se sparge un dig, acolo se pot capta 250.000 mc de steril. Acum sunt cam 85.000 în iaz, iar funcționarea va fi la limita de siguranță de 150.000 mc”, a explicat ing. Mircia Bizo, directorul executiv al Romaltyn Mining. ”Este altceva față de situația anterioară, când evacuarea in iaz era cu 600 ppm cianura (astăzi, legislația europeană permite maxim 10 ppm) și când nu exista stația de epurare, ci doar un punct de dozare cu hipoclorit de sodiu, iar în rest, rezolvau prin efectul de diluție pe Iazul Bozânta”, mai completează inginerul Mircia Bizo.

Și de această dată, vizita a fost binevenită pentru masteranzi, care au arătat că le este de mare ajutor a vedea practic, în teren, ceea ce învață doar teoretic. Mai mult, o parte dintre ei au făcut referire la diferențele dintre realitatea pe care au văzut-o la fața locului și ceea ce știau ei până acum. “Chiar mă ajută să-mi dau seama practic despre spusele oamenilor, că nu e chiar așa cum se vorbeste. În meserie, la fel, una e să înveți teeoretic și alta e să vezi practic”, spune Amalia Bumbar, masterand la Evaluarea Impactului și Riscului asupra Mediului.
“Am constatat că e foarte util sa facem diferența între ceea ce auzim la TV și ce se întâmplă în realitate. E foarte important contactul cu specialiștii, la sursă”, spune un alt masterand, Bogdan Cioruța, de la aceeași specializare. ”Ce am știu până acum, teoretic, a fost vag. Ne-am făcut o idee, e interesant pentru noi”, arată Cătălina Pop, masterand la Securizarea și Reabilitarea Perimetrelor Miniere.

Din partea Centrului Universitar Nord, masteranzii au fost însoțiți de trei cadre didactice, respectiv conf. dr. ing Simona Duma, șef lucrări dr. ing. Irina Smical și prof. univ. dr. ing. Ioan Bud. De asemenea, din partea Romaltyn, aceștia au primit informații de la specialiștii noștri, directorul executiv- ing. Mircia Bizo, directorul tehnic – ing. Vasile Weisenbacher, șeful Iazului Aurul- ing. Aurel Zaharia.